Cuvinte pentru dragoste – 3 poeme de Ted Berrigan

Cele trei poeme, traduse de Andreea Apostu și Toni Chira, au apărut în avanpremieră pe Poetic Stand

Cuvinte pentru dragoste
 
Iarna aspră și fragilitatea zăpezii
mă fac să mă simt obosit, cum nu sunt. Merg
pe numeroasele mele căi neîndemânatic, exagerat, târât
 de un sine care nu poate fi niciodată mișcat, împins
de sângele meu clocotind, de mintea mea gânditoare.
 
Sunt îndrăgostit de poezie. Oriunde mă duc
ea, slăbiciunea mea, mă izbește. Un pahar
de ciocolată cu lapte, salata verde, întunericul
norilor de la ora unu mă bântuie.
Plâng pentru toate astea, sau râd.
 
În timpul zilei dorm, un obscurantist, pierdut
în vise cu liste făcute de mine
pentru a mă liniști. Jackson Pollock René
Rilke     Benedict Arnold     Îmi privesc
sufletul, zâmbesc, visez vise umede și oftez.
 
Noaptea, treaz, amețit de poeme sau pastile
sau simpla uimire că frumusețea există, listele mele
plutesc diferit. Cuvinte roșu aprins
și negre și albastre. Un loc întunecat. O carceră uitată.
Separat. Și o, vai
 
Timpul mă tulbură. Mereu, detaliile mărunte
mă încarcă. E 12:10 în New York. În Houston
 e 2 după-amiaza. E timpul să furăm cărți! Este
timpul să o luăm razna. E ziua apocalipsei
anul febrei papagalilor! Ce naiba spun?
 
Doar atât. Poemele mele conțin, într-adevăr,
fiare sălbatice. Scriu pentru Doamna mea,
Doamna lacului. Zeul meu este imens și singur,
dar îndrăzneț. Cred în sănătatea mea mintală și sunt mândru. Dacă
uneori obosesc și par încremenit
totuși
 
inima mea încă iubește, se va frânge
 
 

În seara aniversării de 44 de ani, la Harris
 
 
Nouă etaje înălțime Second Avenue
Pe acoperiș are loc o petrecere
Toți prietenii sunt acolo urmărind
La lumina lunii soarele arzător
Cum coboară peste marginea planetei
Ca să lumineze dedesubturile Pământului
Există lunete lungi și frânte pentru prieteni
ca să privească. Prietenii sunt cu toții în
umbră.
Îi văd din patul meu înăuntrul capului meu.
44 de ani am iubit aceste vise astăzi.
17 ani de când am scris primul poem
de ziua mea, de ce am așteptat atât?
                                                ținutul meu
frumosul meu ținut
drumurile sale duc înspre multe locuri bune unde
au fost găsiți mulți oameni buni; un ținut natal,
al cărui cântec ia naștere
din gâtul unei păsări colibri & sfârșește
unde soarele străbate cerurile albastre.
Acolo locuiesc alături de tine.
 
 
Un nou poem personal
 
Aveai propriile motive pentru a sta 
În propria ta cale. Nu voiai să fii
Sincer cu tine însuți. Știai al naibii
De multe, mai multe decât erai 
dispus să știi. Am simțit
Pe loc dragoste firească față de tine. R-E-S-P-E-C-T
Adevărat.
Frumos. Nu folosesc cu ușurință cuvântul. M-am
Împotrivit cu orice iubire (sinceritate) (& adevăr nerușinat)
Un da practic rezervat irlandezul catolic american din Providence Rhode
Island locuitorul din New England e capabil să gestioneze. Tu
Ești sofisticat, nu superficial, nici
Naiv și nici simplu. Un performer & eu sunt, la rândul meu. 
Frank O’Hara respecta dragostea, la fel și tu & la fel și noi.
Era el însuși & eram eu însumi. Și când ne-am reunit
În noi înșine în Iowa, până la capăt
Asta era dragostea & încă este, dragoste, astăzi. Mă poți vedea 
În ceea ce spun? Pentru că la fel de bine văd că știi
În ceea ce ai de spus, l-am iubit pe Frank, cum te iubesc
Pe tine, „așa cum trebuie".
Asta e doar vorbărie, nu Logos,
o discuție despre cazuri concrete:
Mi se pare un simplu detaliu faptul că
ne purtăm sentimentele pe față.
 
 



 

Leave a comment